Primăria Daneți – Dolj

Comuna Daneti, judetul Dolj este situata in partea de sud-est a judetului, in Campia Olteniei, la est de Jiu, caracterizata printr-un relief in general uniform, cu climat temperat-continental si solul cernoziom-levigat nisipos, se incadreaza in zona de productie agricola pentru culturi mari, plante tehnice si viticultura precum si cresterea animalelor pentru consum propriu.

Ca ordin de marime, comuna Daneti se inscrie in randul comunelor foarte mari, cu o populatie totala de 7185 locuitori repartzata pe cele 4 sate componente.

Istoric

Toponimia Comunei Daneti si a satelor componente
Pe teritoriul comunei Daneti sunt o mullime de toponime care deriva de la nume de persoane. Antoponimicile devenite toponime nu-si pastreaza decat rareori aspectul neschimbat. De obicei, numele de locuri se formeaza de la numele de persoana cu ajutorul sufixelor este si lui, a caror funcție consta in indicarea originii locuitorilor adica a descendentilor celui care a intemeiat sau a stapanit satul. Numele satului Daneti s-a format de la antroponimul Dana, cu ajutorul sufixului eti.

Scorusu este un toponim format dintr-un singur termen care are la baza un apelativ – scorus (“arbore din familia – rossaceelor-Sorbduosm estica”). De la unii informatori am aflat ca numele Scorusu vine de la un pom Paduret. Altii mai sustin ca numele Scorusu ar veni de la numele Bisericii (Scorusu) – care se afla in partea aceasta de sat. Biserica a fost facuta cu bani dati de ostasii rusi care se aflau pe aceste meleaguri in urmarirea turcilor.

Bunesti – si aceasta parte de sat si-a luat numele de la biserica (Bunesti) care se afla aici. Din cele relatate reiese ca toponimul Bunesti are la baza un apelativ, adjectivul bun care arata o calitate a oamenilor care au facut biserica. Pentru a desemna mai multi oameni adjectivului bun i s-a adaugat sufixul esti.

Vieri. Acest toponim aminteste de ocupatia oamenilor din aceasta parte de sat. Vieri erau numiti cei care lucrau la vii.

Toponimele de pe teritoriul comunei Daneti care denumesc satul si parti din sat sunt formate dintr-un singur termen. Toponimele Daneti, Brabeti au la baza antroponimele Dana, Brabeti (porecla). Antroponimele devenite toponime si-au schimbat forma, primind sufixul -eti. Celelalte doua sate Braniste si Lacusteni sunt apelative devenite toponime, respectiv Braniste si lacusta. Partile de sat: Bunesti, Scorusu, Vieri sunt toponime derivate de la apelativele bun (adjectiv), scorus si vie. Toponimele care denumesc mahalale sunt formate din doi termeni: termenul generic mahala (mala) si termenul specific un antoponim in general la cazul genitiv plural.

Comuna a fost infiintata in anul 1926, desfiintata in anul 1930 si reinfiintata in anul 1932. A facut parte din plasile Gangiva, Rojistea, din raioanele Gura Jiului si Caracal. A fost constituita din satul Daneti pe intreaga perioada a existentei sale, la care s-a adaugat satul Braniste, Sohotesti (1950 – 1968), Locusteni si Brabeti.
Localitatea este situata in partea de sud-est a judetului, in Campia Romanati, la 43 km sud-est de municipiul Craiova.

Clima – are caracter temperat continental de campie cu temperatura medie anuala de 11.5 grade C. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 2 grade C, iar media lunii celei mai calde depaseste 23-24 grade C. precipitatiile medii anuale inregistreaza valori de 500 mm/an.
Vanturile dominante sunt Austrul si vanturile sud-estice.

Panza de apa freatica se situeaza la o adancime de 20 metri. Solurile specifice sunt cernoziomul levigat, solurile argiloiluviale nisipoase si nisipurile slab solificate.

Satul Brabeti este situat la 4 km sud-vest de resedinta comunei. In documentele istorice din secolele trecute este mentionat sub forma Vrabeti. In anul 1927, in locul numit “Predesti”, la circa 1 km departare de sat, s-a descoperit un vas cu monede de argint romane imperiale din care au fost recuperate numai 13 piese. Prima mentiune a satului este data de hrisovul domnesc din 5 iunie 1550. Satul este amintit si in alte documente din secolele XVII si XVIII.

Braniste – in zona satului a fost descoperita o asezare rurala cu monede din sec. II – III e.n., si nu poate fi precizata vechimea asezarii. Satul este mentionat in nomenclatorul administrativ din 1861.

Locusteni – intre anii 1969 – 1978 pe malul stang al “Paraului Predestilor” au fost initiate cercetari arheologice de catre dr. Gh. Popilian, care au avut ca rezultat descoperirea unei necropole daco-romane, cu un numar de 290 de morminte, datata din sec. II – III e.n.; in cuprinsul acesteia a fost depistat un bogat material arheologic compus din ceramica dacica si roamana, monede de la Hadrian si Antonius Pius. Tot in punctul Paraul Predestilor s-a dscoperit in anul 1957 un tezaur de monede republicane romane cu 89 de piese. In acelasi punct au fost descoperite fragmente ceramice din sec. IX – X, lucrate la roata din pasta rosie zgrunturoasa, care indica un nivel  de locuire feudal timpuriu.

Localizare

Sus